16 iulie 2009 - Nicu Alifantis - Scrisoare
Un mail, venit parcă de undeva din trecut, mi-a amintit aseară de o adolescentă ciudată ce alesese să-şi sacrifice tinereţea pentru o iubire neconvenţională. Mulţi o judecau aspru şi nu o vedeau prea bine în viitor. Ea, în schimb, îşi trăia povestea ei, altfel decât poveştile clasice de iubire (care de altfel o plictiseau de moarte). O trăia pur şi simplu, uneori împăcată şi asumându-şi toate neajunsurile ce izvorau dintr-o astfel de relaţie, alteori cu patimă, gelozie, draci, crize de nervi, sticle sparte şi scrumire împrăştiate peste pânzele, pensulele şi daltele din atelierul-cârciumă al casei în care îşi trăia iubirea iniţiatică a primei tinereţi. Iubire? Obsesie? Pasiune bolnăvicioasă? Nevoie de sacrificiu? Toană adolescentină? Cine mai poate să ştie astăzi?
Au trecut de atunci ani şi copila aceea a crescut. De acolo, de atunci, a rămas exact cu ceea ce trebuia să rămână, a luat exact atât cât trebuie luat la capătul unui drum în doi, ba a mai şi pierdut, cu timpul, în găurile memoriei, o bună parte din ceea ce luase cu ea iniţial. Rănile s-au vindecat şi pasiunea s-a evaporat lăsând locul unor alte răni, alte pasiuni, alte clipe trăite şi apoi lăsate şi ele deoparte, la timpul lor.
Şi totuşi uneori, întâmplări neprevăzute, precum un mail de la un vechi amic (al cărui nume nu poate să-l lege de altceva decât de o anumită etapă a vietii ei) o fac să-şi amintească fără regrete, fără durere, fără dor de „acele frenetice zile”, de o tulburătoare poveste despre care nu mai ştie sigur de a fost sau nu iubire, dar care cu siguranţă va rămâne pentru totdeauna parte din ea cea de atunci şi cea de astăzi.
Nu ştiu de-i bine ori de-i rău. Nu-mi mai amintesc multe, nu mai ştiu alfabetul sentimentelor şi zilelor de atunci… Câte clipe, câţi ani si vremea…si vremea… Şi totuşi mai ţin minte ceva … Şi multe dintre cântecele marca Nicu Alifantis îmi amintesc de acel ceva. Asta poate şi pentru că adolescenta de atunci asculta Alifantis în draci. Cântecul de faţă e unul dintre ele. O piesă de dragoste, compusă pe versurile Danielei Crăsnaru, o Scrisoare ce pare trimisă din alt timp, din acel tulburat April de demult…
Voi mai ţineţi minte ceva?
Nicu Alifantis - Scrisoare
Popularity: 5% [?]
Un comentariu
Trimite un comentariu »
Macar de-as putea uita…